Vizitează Nucșoara

La Nucșoara te așteaptă nu mai puțin de 5000 de arbori, majoritatea fagi (Fagus sylvatica), presărați pe pășunile de aici. Pe pajiștile de la Nucșoara, am ales 2.544 de fagi vechi, un număr simbolic ce-l egalează pe Moldoveanu, cel mai înalt vârf din Carpații României. Sunt martori ai timpului, exemplare de patrimoniu, surse esențiale de sechestrare a carbonului datorită vârstei lor, izvor de aer curat și experiențe viitoare.

Poți adopta un copac secular și poți vizita pajiștile cu fagi seculari de pe raza Comunei Nucșoara!

Comuna Nucşoara este aşezată în Depresiunea Nucşoarei, fiind cea mai nordică şi ultima comună de pe Valea Râului Doamnei, din judeţul Argeş.

Accesul în Nucșoara se face pe drum asfaltat, satul aflându-se la 180 km de București și 60 km de Pitești, reședința județului Argeș.

Din Pitești sau autostrada A1 pe direcția Pitești-Est se poate ajunge la Nucșoara pe drumul Pitești-Câmpulung-Brașov (E574) până în localitatea Piscani și apoi urmând direcția Domnești-Nucșoara, conform rutei de pe harta de mai jos:

Din alte direcții, Curtea de Argeș sau Câmpulung Muscel, se merge pe direcția Domnești iar la podul peste Râul Doamnei se urmează drumul județean 731 spre Nucșoara.

Nucșoara se învecinează la nord cu judeţul Braşov, la sud cu comuna Corbi, la est cu comunele: Rucăr, Lereşti, Albeştii de Muscel, Berevoieşti, Aninoasa, la sud-vest cu comuna Brăduleţ, iar la vest cu comuna Arefu.

Vino să cunoști pajiștile cu fagi seculari de la Nucșoara și descoperă liniștea și frumusețea acestora. Echipează-te de drumeție, ia-ți câțiva prieteni care au mai fost în zone sălbatice și caută-ți fagii. Există o hartă a tuturor pajiștilor, însă pe măsură ce proiectul va evolua, vom dezvolta hărți și trasee. În acest moment, recomandăm să vizitați fagii din zona Altarului Partizanilor, pajiște care are și indicatoare ce pleacă de la Primăria Nucșoara. Vara, aici poți vedea și ferigile sălbatice deosebit de spectaculoase.

Pentru drumeții pregătiți, care sunt obișnuiți cu deplasările în sălbăticie, recomandăm să folosiți o aplicație precum locusmap.app, în care să introduceți coordonatele fagului căutat.

Comuna Nucșoara impresionează prin frumusețea sa naturală, nealterată de modernitate, prin trecutul său istoric, prin felul în care își păstrează caracterul satului de munte. Este un ținut de legendă aflat la poalele Munților Făgăraș, cu un trecut tulburător, având în vedere rezistența la agresiunile dictaturii comuniste.

Nucșoara se află la marginea nordică a județului Argeș, la limita cu județul Brașov, pe cursul superior al Râului Doamnei, în Munții Făgăraș.

Comuna este compusă din satele Nucșoara, Gruiu, Sboghitești și Slatina.

Oamenii sunt harnici, senini și primitori, iar peisajul este uimitor. Nucșoara este locul în care să fugi în vacanțe pentru infuzii cu natură și reconectare, pentru drumeție sau doar pentru trăitul în ritm domol.

Chiar în centrul localității Nucșoara dai de cel mai mare lac carstic format pe gips de la noi din ţară. Este situat la o altitudine de 814 m, în zona muscelelor subcarpatice dintre Râurile Vâlsan şi Doamnei și a fost declarat un monument al naturii, fiind inclus în rezervația naturală Măgura-Nucşoara. Lacul Învârtita a apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea, are o suprafaţă de 2,2 ha şi o adâncime de 5 m şi s-a format într-o dolină pe gips, prin dizolvare, apoi a suferit procese de tasare.

Legenda spune că aici își face veacurile un balaur, alungat de Nucușor, fiul unei muritoare din Nucșoara și al Spiritului Pădurii. În ziua nunții lui Nucușor cu cea mai frumoasă fată din sat, un balaur a răpit mireasa. Nucușor a găsit-o, s-a luptat cu balaurul și l-a învins. Milos fiind, băiatul i-a cruţat viaţa, iar balaurul s-a ascuns pe fundul lacului.

Vârful Moldoveanu este cel mai înalt din România, ajunge semeț la 2.544 metri și este situat în Munții Făgăraș.

Cel mai ușor și mai spectaculos traseu montan spre Vârful Moldoveanu pleacă din Nucșoara, prin Valea Rea, pornind de la Stâna lui Burnei. Pentru un obiectiv atât de important, traseul poate fi uneori foarte aglomerat.

Din Nucșoara există un drum forestier de aprox 37 km până la Stâna lui Burnei (aproximativ 2-3 h de mers cu mașina), de unde începe urcarea. Traseul până pe Moldoveanu este foarte abrupt. În prima parte a traseului, se urcă până pe la 2000 m altitudine, pornind de la 1400 m, se ajunge pe platou, se traversează platoul, iar de aici urmează alte două urcări abrupte (urcarea către Viștea, apoi Moldoveanu).

Traseul de la Stâna lui Burnei este și cel mai spectaculos, pentru că urcă printre cascade: cascada Zbuciumatului, cea mare, vizavi de stână și Cascadele Văii Rele, pe lângă care șerpuiește traseul.

Vă recomandăm să urmați acest traseu în circuit, cu coborâre pe la minunatele lacuri din muntele Galbena.

Elisabeta Rizea (1912-2003) a devenit, după 1990, un simbol al demnității și al rezistenței împotriva comunismului. Alături de soțul ei, Gheorghe, a participat la organizarea și sprijinirea grupului de partizani condus de Toma Arnăuțoiu. A fost închisă pentru faptele ei între 1950-1956 și 1958-1964. Astăzi, casa în care au locuit și în care au depus jurământul mai mulți membri ai grupului, se află într-un amplu proces de restaurare, urmând să fie inclusă în circuitul turistic.

Casa a fost ridicată în 1931 prin clacă de către soții Rizea. Camera din dreapta a fost locul în care au depus jurământul partizanii lui Toma Arnăuțoiu, în primăvara anului 1949. În aceeași cameră a înnoptat Regele Mihai I în tinerețe, câțiva ani mai devreme, atunci când a vizitat satul Nucșoara și când a cunoscut-o pentru prima dată pe Elisabeta Rizea, la șezătoarea satului.

Casa Elisabeta Rizea (CER) este un proiect comun al Asociației Elisabeta Rizea și al Centrului de Studii în Istorie Contemporană.

Mai multe detalii aici: casaelisabetarizea.ro

Loc de rugăciune și de speranță, această stâncă era folosită de grupul de rezistență anticomunistă pentru a se ruga. Deloc întâmplător, pentru că aici mâna naturii a lucrat împreună cu Dumnezeu pentru aduce viața din această lespede.

În drumul său grăbit chiar de sub vârful Moldoveanu, de unde izvorăște, râul Vâlsan formează chei sălbatice și spectaculoase. Acestea fac parte din rezervaţia naturală Valea Vâlsanului și se află în comuna Brăduleţ, din județul Argeș.

După ce și-a săpat unele din cele mai frumoase Chei, râul Vâlsan a ascuns în apele sale o specie de pește unică în lume. Este vorba de asprete, un pește vechi de 65 de milioane de ani, contemporan cu ultimii dinozauri. Aspretele (Romanichthys valsanicola) este cel mai rar pește din Europa și poate chiar din lume. Aspretele a reușit să supraviețuiască într-un singur loc de pe planetă, în Munții Făgăraș. Din păcate, este o specie pe cale de dispariţie şi nu pentru că ar fi pescuit, ci pentru că amenajările hidroenergetice i-au modificat habitatul. Astăzi, mai trăiesc doar câteva zeci de exemplare.

În Nucșoara există o tradiție bogată în meșteșuguri tradiționale, cum ar fi țesutul în război, cusutul, brodatul și sculptura sau lucratul în lemn, încondeierea ouălor. Aceste meșteșuguri merg din generație în generație și sunt încă practicate de către localnici. Nucșorenii au păstrat în lada de zestre și multe dansuri tradiționale, cum ar fi Hora, Sârba, Brîul, Ungurica, Alunelul, Brâul de la Nucșoara, Brâul de la Sboghițești, Ciobănașul, Marițica, Vulpea.

Nenea Ion Rodoș lucrează de la 3 ani, de când a învățat meșteșugul sculptatului de la bunici și de la tatăl său. Cocoșul de munte, simbolul locului, lingurile, figurinele de legendă, personajele istorice, mobilierul, troițele, crucile și toate celelalte obiecte făcute de mâinile lui vorbesc despre o lume legendară și despre oameni buni. Cu o lingură de lemn de 18 metri a intrat chiar și în Cartea recordurilor. Meșter popular atestat, Ion Rodoș este profesor de sculptură la Școala de Arte și Meserii din Pitești, membru al Clubului Iubitorilor de Cultură.

Tanti Viorica Olivotto duce mai departe meșteșugul țesutului și cusutului portului popular, pe care îl transmite cu pasiune copiilor și tinerilor din zonă.

Născută în satul Slatina din comuna Nucșoara, la 31 ianuarie 1955, Viorica Milea (Olivotto după căsătorie) a deprins meșteșugul țesutului în familie, încă din copilărie.

Provine dintr-o familie numeroasă, cu 5 fete și 3 băieți, a făcut opt clase la școala din satul natal și s-a căsătorit la șaptesprezece ani cu nepotul unei familii de italieni veniți în România, stabiliți în Nucșoara.

Viorica Olivotto a învățat tehnica țesutului la război în copilărie, învățând toate tehnicile vechi de țesere, coasere și decorare a costumelor tradiționale și a altor țesături acasă, în familie. Cămășile cusute de Viorica Olivotto sunt obiecte de preț, care pun în lumină tradiția locală, cromatică luminoasă a naturii din jur. Meșter popular atestat, Viorica Olivotto este profesor la Școala de Arte și Meserii din Pitești.

La Nucșoara vii să mănânci bine, și nu doar de sărbători, când toate casele păstrează tradiția locului. Aici mâncarea are gust în toate anotimpurile, căci grădinile sunt curate, aerul este tare, livezile sunt vechi și roditoare, iar Munții Făgăraș pun gust bun în toate.

Rețetele bunicilor, ale familiei sunt gătite bine în orice bucătărie din Nucșoara, păstrate prin povești sau moștenite. Vegetale sau carnivore, masa se umple imediat cu tot ce dau mai bun pădurea, livezile, gospodăria, muntele, prin talentul și priceperea gospodinelor.

Te încurajăm să vii la Nucșoara și să o descoperi la pas, să cunoști oamenii, obiceiurile și cultura locului. Vei fi surprins să găsești aici una din cele mai frumoase comune de la poalele Munților Făgăraș.